Plutărit, case pictate și Munții Suhard

Rută aproximativă: Câmpulung Moldovenesc – Fundu Moldovei – Ciocănești – Pasul Mestecăniș – Vatra Dornei
„Plutărit” – acest cuvânt care m-a cucerit fonetic încă de la început. După care am experimentat și activitatea propriu-zisă, pe care o recomand și de care puteți avea parte în cadrul unui festival anual – Festivalul Păstrăvului -, organizat pe la jumătatea lunii august, în comuna-muzeu Ciocănești.
Ce rafting pe Buzău?! Ce kayaking pe Dâmbovița?! Când practici plutăritul ești dus cu pluta, la propriu, pe Bistrița…care mai e și Aurie. Pluta e mânuită de ultimii plutași din Ciocănești, care au aproximativ 80 de ani și încă se țin bine. Totul încununat cu un bulz transilvano-moldovenesc. Desigur, după ce te dai cu pluta, ca să nu te dai și la fundul apei…
Îmi permit să fac o propunere arogantă: în loc de mare, soare, resort, spa, grătar în parc sau chiar bere la o cabană de munte, vă îndemn la a vă urca îmbrăcați pe o plută, a asculta muzică populară și a vă îndopa cu mămăligă cu brânză.
Iar Munții Suhardului… Păduri și dealuri întinse pe culmi line precum valurile unduite de un vânt tomnatic; dimineți cu ceață ridicându-se melancolic; drumuri forestiere desfundate; prânz la stână; aer curat; dat iama în tufe zmeură și afine (se poate lăsa cu dureri de burtă); transhumanță; peisaje de poveste; lecții de geografie; cel puțin trei zile la cort, două nopți la cușetă (dacă vii din București), încununate cum se cuvine cu o spălare discretă la izvorul public din Vatra Dornei și cu o bere la o terasă din oraș.
Munții Suhard sunt în același loc de sute de ani, cu tot cu dealuri, păduri și stâne; Ciocăneștiul cu casele pictate sau Vatra Dornei asemenea. Zmeura și afinele sunt de sezon. Plutăritul e doar o dată pe an!
Alegeți!