La începutul lunii noiembrie am încheiat a doua campanie de fundraising, după ce, cu câteva zile mai devreme trecusem linia de finish la crosul de 11km din cadrul Băneasa Forest Run.

Cred că Valeria și cu mine ne-am descurcat admirabil în această campanie (ce să mai zic de cursă – pe care am terminat-o într-un timp excelent, amândouă).

Am reușit să strângem undeva la 85% din sumă – similar cu ce am strâns în prima campanie. Pentru Val a fost prima campanie de strâns fonduri altele decât cele pentru zilele de naștere ale colegilor și a primit încurajări inclusiv din străinătate. Îndrăznesc să spun că a trecut prin frustrările pe care le-am avut și eu la prima campanie, frustrări pe care eu i le-am ascultat zâmbitoare – n-am o rețetă de sfaturi care să ajute. Cel puțin nu la prima experiență.

Eu am reușit, de data asta, să le depășesc. Am cerut cu ceva mai multă deschidere și mai direct, și am insistat cu ceva mai mult curaj. Am abordat și oameni noi, care au luat, încântați, parte la proiect. Mai e destul loc pentru îmbunătățiri, desigur. La următoarea campanie sper să fie și mai lin procesul.

Susținătorii mei sunt constanți! O bună parte din fonduri a venit de la persoane care au susținut și prima campanie. Nu pot decât să le mulțumesc încă o dată pentru implicare! (Și să le urez „la cât mai multe”!).

Fun fact: Managera mea a deschis portița donațiilor și în valută – un dolar norocos (pe lângă leii rămași în portofel); păcat că nu i-a fost urmat exemplul…Cu donatul de dolarii, mă refer.

Încă unul: Cineva mi-a spus „ S, nu e nevoie să-ți dai duhul alergând 11km, noi oricum te iubim!”. Și a donat. Apreciez și voi ține cont data viitoare când voi avea nevoie!

Motivele pentru care fiecare dintre noi donează sau alege să strângă fonduri sunt diferite. Însă procesul circular de dăruire (nu neapărat de bani, ci și de bunuri, sau chiar de timp) care se formează în astfel de campanii între donator, beneficiar direct și, eventual, fundraiser mi se pare pe cât de sănătos pentru noi toți, pe-atât de neprețuit oricare ar fi posibilitățile celor implicați. Iar activitățile conexe sunt doar niște activități conexe; cauza sau conexiunea ce se formează sunt tot ce contează.

Donați! Oricând! Oricărui proiect care trezește ceva, oricât de mic, în voi. Și oricât – fie că sunt bani, bunuri sau timp!