Intenționam să mă înscriu observator la referendum. Doar că mi-au fost puțin peste mână îndeplinirea unor pași pregătitori, așa că am renunțat. Mi-am făcut totuși datoria față de o societate normală, așa-zisă modernă – care se uită cu jind spre occident, dar care se încăpățânează să facă zilnic gafe care ne mențin în topul negativ al tuturor rapoartelor europene -, și m-am ținut departe de secția de votare de peste drum de casa mea.

Sâmbătă, pe o vreme perfectă, am făcut o tură de bicicletă de circa 66km în județul Călărași. Traseul e proaspăt marcat de cei de la Cycling Romania împreună cu WWF și pornește de la ferma piscicolă din Ciocănești. Ferma se poate vizita pentru a observa fauna specifică zonelor de deltă și pentru a cumpăra pește proaspăt, inclusiv pește afumat. Se pot face și ture cu caiacul pe bălțile din apropiere, pentru 20 RON.

Duminică, tot pe o vreme perfectă, mi-am revăzut o colegă de birou care de curând și-a întregit familia (tradițională) cu un bebe. După care aveam planuri de mici cumpărături în IKEA. Doar că n-am găsit loc de parcare în tot complexul Băneasa. Locurile de taxi erau libere, dar se uitau chiorâș la mine doi taximetriști. Locurile pentru persoane cu handicap erau ocupate, ca de obicei, dar lor n-are cine să le ia apărarea.

Azi a fost ziua în care m-am bucurat că parcarea complexului e plină ochi (și speram să rămână așa până la 9 seara). În oricare altă zi, imaginea mă îngrozește.