Lunga noapte a artiștilor contemporani – NAG 2018
După o primă experiență anul trecut cu Noaptea Galeriilor, m-am aventurat și anul ăsta în căutarea unor spații artistice contemporane. Mi-a luat ceva timp să aleg dintre cele 69 de spații posibile, iar cele asupra cărora m-am oprit s-au concentrat, majoritatea în zona Icoanei.
Am început cu Galeria posibilă unde am nimerit în mijlocul unei prezentări susținute de artistul Bernhard Cella. Am admirat spațiul, câteva detalii, am făcut câțiva pași, tiptil, pe parchetul scârțâitor, am ascultat vreo 20 de minute cum artistul își citea incredibil de monoton prezentarea și am simțit cum mă moleșesc. Așa că am plecat…
Am continuat cu Artera|art+ medicine, unde erau expuse aparate și obiecte folosite de mineri în subteran, împreună cu o serie de diapozitive medicale din arhiva Minei Petrila. Obiectele au fost puse la dispoziție de Cătălin Cenușă, fost brigadier la Mina Petrila între 1990-2015, el fiind prezent pentru a da detalii despre modul de utilizare a fiecărui aparat. Expoziția întregește proiectul Planeta Petrila inițiat acum câțiva ani, a cărui evoluție o urmăresc cu interes.
Aflat pe aceeași stradă, Atelierul Lucian Sandu Milea a fost inclus pe harta NAG. Aici se pot găsi câteva creații ale unor tineri artiști contemporani, similare cu cele expuse la diverse alte târguri sau spații de același gen (Dichisar, NOD Makerspace, Dizainăr etc.). Atelierul (Bazar Creativ) este deschis zilnic. Prețuri de creator, desigur.
Aproape că n-aș mai fi intrat la LABORNA Contemporary Art Gallery, însă m-am bucurat că am făcut-o. Expoziția lui Ciprian Paleologu The Happiness Recipe, parte din proiectul extins HUMAN, aduce în prim-plan abandonul societății contemporane în voia unor non-calități umane și a unor experiențe trecătoare stârnite de diverși stimulenți, în detrimentul căutării unor experiențe profunde. Propria căutare în tipologia umană reflectată de artist este o provocare. Expoziția este deschisă până pe 23 octombrie. Viziunea aleii de la intrare este parte din același proiect extins.
Am dat o fugă și până la Rezistența BRD Scena 9, un spațiu mult mediatizat de ceva vreme. Aglomerație mai mare față de alte galerii, poate și datorită aerului hipsteresc și renumelui. Mai toată lumea trecea repede peste sălile expoziționale și ajungea pe terasă la un vin și o țigară pentru a bifa nevoia de socializare.
Un alt spațiu pe care mai că l-aș fi ocolit, pentru că deja umblasem câteva ore, a fost H’Art Gallery. Din nou m-am bucurat că nu l-am omis. Situată într-un apartament dintr-un bloc interbelic, cu un lift la fel de interbelic și funcțional, galeria expune picturi ale lui Giuliano Nardin – portrete-caricaturi ale căror simbol central este vălul, trasate în ulei pe pânză, în culori puternice și în linii a căror consistență m-a fascinat. Expoziția este încă deschisă.
Ultima oprire a fost la MNAC unde se anunța, doar pentru această seară, prezentarea unui proiect cu tema minorităților etnice, denumit Muzeul Nomad. Proiectul aduce în atenția societății comunitățile marginalizate din Rahova-Uranus și Ferentari și constă în material video ce reflectă imaginea acestor comunități în viziunea românilor, dar și experiența membrilor comunității într-o societate conservatoare, uneori cu porniri xenofobe. Materialul poate fi împrumutat de companii pentru folosirea în traininguri tematice.
Dacă trag linie, îmi dau seama că a fost un amalgam de viziuni artistice, de teme și de experiențe ce reflectă tot atâtea dileme, preocupări sau lipsuri legate de lumea reală pe care le au artiștii contemporani.
Vezi cum a fost și la NAG 2017